MANCAREA E O POVESTE, UN MOMENT DE FAMILIE SAU CU TINE INSUTI
Aici nu veti gasi retete, ci povesti care va vor aduce aminte de gusturi si intamplari. Va voi face pofta sa retraiti acele momente si de ce nu, sa stam impreuna la un pahar de vin degustand si povestind despre mancaruri
Cuib de sarmale
Cred ca mancarea emblematica a Romaniei este Sarmaua. Pai pe oriunde te duci gasesti o anumita reteta, anumite obiceiuri si gusturi diverse si toti te servesc cu o portie fie ca vrei fie ca nu vrei ;).
Din curcan, pui, ciuperci, orez, porc , vita... in varza sau vita de vie, oricum ar fi, au un gust demential...
La mine in zona, Sarmalele se fac in zeama, ca o ciorba si un fel principal de mancare la un loc... atat de gustoase ca mananci pana la ultima picatura zeama din farfurie, iar sarmalele, mari cat jumatate de pumn mananci cate trei patru o data ;).
Eu am zis sa fac reteta de la mine de la tara, doar ca la cuptor si fara zeama. Carnea tocata proaspat, cimbru din plin si varza murata adusa de acasa, au facut sa iasa tare gustoasa... Iar cu Costica cel tanar 2020, a iesit gustoasa cum nu mi-am imaginat ...
Chiar daca nu e ca la Paris, cum ziceau fostii mei colegi pe un grup de whatsapp, dar macar ne putem delecta cu o portie de sarmale autentica si un vin artizanal pe masura...
La umbra gratarului
Toamna e sezonul gratarelor, dar nu acelor gratare cu mici, pastrame si alte carnotaraie care umlpu de fum intreg cartierul, ci gratarele pe care se coc legumele pentru a se pune la conservat pentru iarna...
Un adevarat deliciu culinar, care vine si cu o rabdare si meticulozitate pe masura, care iti poate lua si cateva zile daca vrei sa faci conserve pentru intreaga iarna cum faceau parintii nostri... si cum mai fac doar unii acum. Pai se plangeau pietarii ca nu mai au cui sa vanda legume pentru conserve, pentru ca e mai usor sa cumperi de la supermarket made in Bulgaria decat sa te gospodaresti tu si sa le faci cum consideri stiind sigur ce contin.
De cand eram copil, salata de vinete cu rosii proaspete era preferata mea , cu paine calda si sare grunjoasa presarata pe deasupra... pacat ca din ce in ce mai putini fac conserve si prefera sa cumpere din supermarket pierzand gustul acela autentic pe care nu il poti uita niciodata...
Eu unul voi continua sa le fac in fiecare an, ca tare dragi imi sunt gusturile copilariei, pe care mi-as dori sa le transmit si eu la randul meu mai departe ...
Povesti cu Hamsii
Am atat de multe povesti cu si despre Hamsii ca o sa imi fie foarte greu sa le sumarizez aici pe toate... la munte, la mare, acasa, oriunde mi se face pofta, si culmea este ca mi se face cam des, gasesc sa mananc niste hamsii :).
La mare, le gasesti peste tot, dar foarte greu la Mamaia ... pai nu exista Hamsie cu fitze si cu cat sunt mai rar de gasit cu atat sunt mai selecte ;)... am umblat o ora pe plaja acum un an sa caut o portie de hamsii ;).
In Vama sau locatii mai micute hamsiile sunt la ele acasa... pai ce e mai fain ca dupa o seara dansanta sa mananci hamsii si sa savurezi o bere rece cu dansatorii din gashka ... chiar si pe sezlong (hmmm, pe sezlong la mare, seara privind cerul instelat...) asezonate cu midii pane si toping special sunt atat de gustoase...
Deja mi se face pofta ata tde mare cat si de hamsii ;)
La munte, surprinzator, le-am gasit si acolo... intr-o seara chiar mi s-a facut rau la cate am mancat... pai cata pastramioara de berbecut cu mamaliguta sa mananci la munte? :) merge si o hamsie daca o gasesti in menu, nu? :)
Acasa mi se pune pata seara tarziu, ca in poza de fata, si hoinaresti asa prin oras sa gasesti hamsiile :). La piata de peste din Obor aratau foarte rau, asa ca tot congelate au fost mai sigure si gustoase :)...
Cu o bere foarte rece, mamaliguta si usturoi te ung pe suflet....
u
Dulceata trandafirie...
Nu sunt un mare fan al dulceturilor pentru ca au mult zahar, insa am cateva pe care le-as manca oricand, oricum... Una dintre ele este cea de trandafiri...
La mine in zona nu se facea, insa aveam un coleg in liceu al carui parinti faceau sirop de trandafiri... asa de bun era , cu sifon rece, de nu imi mai venea sa plec din vizita :). Gustul acela (si bineinteles gandul la Balcic :) ) mi-l aduc aminte mereu cand gust din dulceata de trandafiri...
Asa de fin, de catifelat, este un desert elegant, care te poate scoate din bucluc cand ai ramas in pana de idei cu care sa impresionezi pe cineva :))
Mai ales cu o poza pe masura, nici nu se mai vede ce este in farfurie :). Spre exemplu, ati vazut ca dulceata mea s-a caramelizat? :)
Poza este facuta la mult timp dupa ce am facut dulceata (cam o luna) si nici trandafirul din care am facut dulceata nu l-am mai gasit (era de culoare mai spre violet) .
la mine ideea a pornit de la trandafirii din curte care miroseau asa frumos si se treceau destul de repede, urmand ca peste o luna sa faca din nou alti trandafiri. Si am zis ca ii pot folosi si in alt scop decat sa ii las sa se ofileasca :)... Hmmm, voi chiar credeati ca am vrut sa impresionez pe cineva si am plecat de nebun la cules trandafiri prin cartier :)
Merge foarte bine cu o cana de lapte cald, un alt gust care imi aduce aminte de diminetile din copilarie in care mancam cana de lapte impreuna cu o felie de paine cu margarina , unt si cu gem
Pizza cu povesti
Pai cea mai buna pizza este la Napoli si cum ajungem greu pe acolo, te apuci si incerci sa iti aduci aminte de gusturile de acolo testand in casa... si nu a iesit atat de rau cum credeam :).
Fiecare cred ca a facut macar o data pizza in casa. Asa cum iese ea, dar fiind destul de simpla la baza, de ce sa nu incerci? :) Doar pentru ca pizza perfecta se face la cuptorul special de pizza? :)
Cand eram copil, o data pe luna taica-meu facea pizza intr-o tava mare cat cuptorul, cu carnati, salam, cascaval si multe masline. Era un deliciu. Asteptam sa vina momentul asta din luna sa mancam pizza delicioasa... cred ca de aceea imi place mie pizza taraneasca :)
Adevarat ca pizza cea mai buna e la Napoli. Am mancat o pizza delicioasa intr-o dugheana de langa gara, de pe menu-ul acela pe care il ceri separat. Era cu flori de dovleac umplute cu mozarella ... un deliciu.
Dar nici pizza mea nu a iesit rea... O Napoletana delicioasa, ca la mama ei...
Asta da dulceata , domnule...
Am tot mancat dulceturi si gemuri, insa cea mai gustoasa si deosebita dintre toate ramane dulceata de nuci verzi. Este gustul ala care te surprinde cu o sumedenie de valente de iti fac papilele gustative sa o ia pe campii...
Eu credeam ca se face toamna, din nuci mai mari, dar mergand prin piata in cautare de cirese, am gasit la un nene, care mi-a spus ca acum e sezonul dulcetii asteia speciale. Si aratau prea bine sa nu iau ...
Se face greu si necesita multa migaleala, insa merita efortul si orice pret pe care il vedeti si care vi se pare cam piperat... acum nici sa nu exageram insa merita ceva mai mult decat una din fructe clasice.
Nuca cruda pe care o vedeti in poza, era singura din nucul - singur si el - pe care l-am cautat prin tot Parcul Circului. Parca statea acolo sa fie descoperita si facuta vedeta de blog. M-a durut inima ca am rupt-o, dar m-am consolat cu gandul ca daca ramanea acolo sigur cadea pe jos la un moment dat, nestiuta si nebagata in seama de nimeni. Si parca ii sata mai bine in poza... ;)
Micul dejun de casa...
Cred ca toata lumea a mancat cand era copil pate pe paine la micul dejun. Eu mancam cate o cutie o data si, daca gaseam prin figider, si pranzul il fentam cu inca o cutie :). In unele cazuri puneam delikat peste sa aiba un gust mai bun, si da-i bice, Cristi!
Acum nu cred ca mai dati copiilor pate din comert ca nu e sanatos, nu? :) Cum sa manance pate de porc sau de pui? Doaaamne fereste ca poate le cresc aripi sau botic :))
Dar sa stiti ca e foarte usor sa il faci si in casa. Si daca vreti sa fiti siguri ca nu ii cresc aripi copilului, puteti lua ficatei bio-trio-mio de pe piata si cu siguranta ati rezolvat problema.
Eu ii pun si putin rom sa fiu sigur ca nu se apropie nimeni de bunatatea de pate :) Dar de data asta i-am pus licjhior de visine sa aiba un gust dulce-sarat... pus la frigider cu unt topit pe deasupra sa nu se oxideze, un deliciu de mic dejun...
Salata cu dichis
As manca Icre de peste la orice masa si in orice moment al zilei. Chiar si acum cand scriu mi s-a facut pofta doar uitandu-ma la poza, asa ca m-am dus sa imi mai pun inca o felie de paine si Icre de Crap. Dar cele mai bune Icre sunt cele de stiuca , mai ales daca sunt proaspete si stii sa le faci cum trebuie. Din pacate doar icrele de Crap se gasesc pe tot parcursul anului, cele de Stiuca fiind cele mai bune in Februarie-Martie, atunci cand sunt si cee mai mari, inainte de perioada deProhibitie cand le depun.
Se fac foarte simplu, mai ales daca ai la indemana un mixer sau un blender vertical , iar gustul celor facute in casa comparativ cu cele din comert este inconfundabil. Eu i-am pus sare de lamaie sa fie mai aproape gustul de cele din copilarie, cand lamaia era delicatesse ;).
Ocazional, ii mai pun deasupra icre de pastrav atat pentru design (pai uite ce poza faina a iesit :) ) dar si pentru gust. Sunt foarte gustoase si merg excelent cu un Costica cel Bland....
Datoria de Tatic
Fiecare tatic e responsabil sa faca curat dupa copii atat la propriu, cat si la figurat :). Cand e vorba de mancare, sunt cel mai bun in curatenie, asa ca rad tot ce ramane nemancat dupa ce mananca Thea. Inclusiv "ursuleti din cascaval" in prag de expirae sau ce cade pe jos in timp ce mananca :). Mie mi se pare funn :), acum nu stiu cum faceti voi, dar nu cred ca prea diferit :P
Asa ca, placandu-i foarte mult Theei coacazele, ne-am facut provizii cu COVIDU' asta si avem mereu frigiderul burdusit cu coacaze atunci cand gasim ceva proaspat si frumos.
Zilele astea, pare ca domnisoarei nu prea i-au mai placut coacazele, asa ca, lui taticu' i-a ramas datoria sa faca curatenie. Dar totusi, cum sa mananc 300g de coacaze intr-un timp ata tde scurt? Mai ales considarend ultima mea experienta cu excesul de coacaze si fructe de padure cand mi s-a unflat obrazul de la atata salivat , ca nici excesul de vitamina C nu face bine la organism, am hotarat ca trebuie sa le gatesc intr-un fel.
Asa ca, m-am apucat sa caut un desert bun pe baza de coacaze. Aveam si Licoarea DeMenta proaspat facuta, asa ca mergea la fix un desert racoritor.
Si asa am facut minunata tarta de coacaze, cu faine integrala (de aici raspunsul la intrebarea de ce nu a crescut asa mult blatul si nu e galben? cum vedeti prin pozele alea frumoase de la retetele de pe diverse site-uri cu retete) si cum sunt destul de zgarcit cu zaharul, am presarat pe farfurie niste sirop de artar nu care cumva sa mi se reproseze ca nu e dulce desertul :) :)
Secretul micilor
Daca tot vorbim despre traditie, intoarcere la origini si cum facem punte intre generatii, astazi , 1 Mai, este unul dintre aceste momente. Si o poti face traditional, dar totusi adaptat putin la context ;). Stiu ca multi dintre voi stramba din nas cand aud de mici, insa generatiile parintilor nostri, cand ieseau in oras la terasa, mancau un mic si beau o bere :). Nu prea vad ce e rau in asta...
Gustul micilor este unul pe care rar il nimeresti atunci cand ii pregatesti acasa, sa fie exact cum erau ei o data la balci sau in piete, cu mustarul acela lungit , serviti pe "platou" de carton si cu jumatate de paine. Si cine nu stie de legenda micilor de pe Dealul Negru? :) Se zice ca sunt cei mai gustosi mici din Romania. Sau cine a mancat mici de la Piata Obor? a devenit o atractie turistica piata obor, iar terasa de acolo la fel. Tot timpul cand ma duc in piata aud straini stand la coada la mici :).
E singura mancare la care vinul nu merge, asa ca trantesc langa ei un tzap de bere , rece si poate si ea lungita putin cu apa :) :)... si berea tinea de sete odinioara. Acum, cu cat bei cu atat ti se face sete mai mult ... vorbesc de berea draft nu cea de calitate... Si as mai avea povesti cu mici, chiar si romantice daca stau sa imi aduc bine aminte zambind :)).
Asa ca, astazi am comandat la un restaurant veritabil romanesc mici, bere si mustar de-al lor, pe care le-am savurat la aer liber sa serbam putin ziua de astazi... As fi facut un gratar, insa o las pe alta data, pentru ca astazi las planeta sa respire putin si sustin restaurantele care si asa sunt cum sunt...
Hai noroc si sa traim, sarbatorind 1 Mai muncitoresc cu un mic si o bere :)
Povestea leusteanului
De Paste, se mananca traditional , cu mancaruri specifice si bineinteles o ciorba facuta "ca in copilarie". Pai cine nu isi aminteste ziua de Paste din copilarie? Imi aduc aminte cum mamaia Vica ne punea cu fata la rasarit, puneam un picior pe barda din fier, unul pe iarba proaspat adusa de tataie Costica, spunea cateva inchinaciuni, ne inchina ea si mancam Paste... era asa un sentiment profund, pacat ca s-a uitat... Ciorba de Paste era atractia evenimentului, cu multe verdeturi proaspete,leustean din belsug si de ce nu cu carnitza si maruntaie de miel... . Pai doar ce a aparut leusteanul verde si da cel mai bun gust unei ciorbe...
Mamaia Vica este specialista pe acest domeniu, dar anul asta am facut-o singurel, dupa reteta consacrata deja ... Cu o tuiculita langa si un ou rosu , merge excelent...
Dar la anul cred ca o sa o savurez in gradina la tara...
Mancarea din izolare
Imi aduc aminte primele zile in care s-a declarat starea de urgenta, cand am fost si eu la cumparaturi sa fac cateva provizii. Cele mai goale rafturi cu ingrediente pentru mancare erau cele de orez, faina, fasole, paste si bineinteles hartia igienica :). Se cunostea ce vremuri se apropiau.
Si bineinteles am cumparat si eu din fiecare, ca poate le va veni si lor randul la un moment dat cand nu va mai exita ingrediente proaspete de cumparat.
Dar ingredientele proaspete nu au disparut de pe rafturi asa ca, fasolea mea nu isi atinsese scopul si parca imi parea rau de ea sa stea undeva uitata pentru vremuri grele :).
Asa ca, amintindu-mi de fasolea facaluita pe care o mancam la bunici , m-am apucat de treaba :). Cu usturoi verde, ulei de masline si ceapa rosie calita pe deasupra e un deliciu...
Nu mai zic de vinul rosu care merge nemaipomenit si atmosfera de liniste si primavara care ne inconjoara...
Nu e asa de rau in izolare, iar mancarea parca ca are alt gust... o fi de la vin sau de la topingul care a fost adaugat din belsug?
#StamInCasaSiGatim
A venit primavara insa nu am apucat sa ne bucuram prea tare de ea. De fapt, daca ar ramane atmosfera de afata la fel de linistita cum e acum, cred ca ne-am bucura mai tare de natura si de frumusetile ei.
Abia dupa doua saptamani de stat in casa, facut planuri de cumparaturi mai complexe decat o misiune de spionaj cu manusi, masti, plan de cum si ce sa ating :), am reusit "sa imi fac de cap" cu o tarta de primavara, printre citit pentru "biroul" de acasa, o Thea care a reusit sa adoarma la pranz si alte treburi administrative prin casa.
Citeam o postare a nui coleg despre work-life ballance, care acum cu lucratul de acasa s-a dereglat de tot :). Noroc ca ma imbrac in camasa dimineata cand plec la "viviciu" iar seara ma imbrac in "hainele de casa" si nu raman in pijamale ca se deregla de tot echilibrul :).
Revenind la tarta, de data asta am incercat ceva putin diferit, inspirat din mai multe feluri de tarta si combinand cu un blat de pizza, asezonat cu busuioc , i-a placut pana si Theei care a mancat cu pofta intre momentul de joaca in nisip si cataratul pe tobogan. Pai altfel, cum sa mancam? La masa? Noooo!! :) :)
Iar noua forma, facuta cu grija cu ajutorul de nadejde folosit prima oara de cand l-am cumparat acum cativa ani AKA sucitorul sau facaletul :), in care compozitia se coace in interior, cu ingredientele netrase in tigaie, face ca tarta sa fie si suculenta si gustoasa si mai sanatoasa .
Si sa stiti ca se face si repede, cam cat degusti doua pahare de Costica cel Intelept :)...
#StatiInCasaSiGatiti ca tare bine este... o tarta, o clatita, mai echilibreaza viata :)
Primul T "desenat" in casa
Cum va ziceam in povestea anterioara imi place carnea de vita la gratar. Asa ca o sa va scriu despre ea de doua ori consecutiv :). Nu am mancat de foarte multe ori facuta "ca la carte" prin restaurante, pentru ca mi se par exagerat de scumpe si sunt cam zgarcit de fel :).
Dar asta pana cand am descoperit doua magazine foarte faine de unde poti cumpara o carne de vita romaneasca foarte buna, maturata sau proaspata , bine taiata (cum va ziceam pe la inceput, la carnea de vita cel mai mult conteaza cum este taiata) si la un pret decent. Bineinteles, daca nu te uiti bine la pret si te arunci ca un "cunoscator" , o patesti ca mine cand era sa lesin la casa :) :).
Primul T-bone romanesc ( in romana nu stiu cum se numeste bucata asta de carne:) ca i-as fi zis pe romaneste), l-am facut "ca la carte" acasa pentru a degusta Costica cel Intelept 2018, cu noua eticheta si tras din butoiul numarul doi care a stat pa maturat "ca la carte" , un an.
Si s-au potrivit atat de bine, cu o sare grunjoasa vulcanica primita de la un amic dintr-o tara exotica pe care nu am stiut unde sa o folosesc pana acum, parca ar fi fost un toping special pe care doar la o cafea buna il mai poti savura...
Un Os si-o Bucco
Im place maxim muschiul maturat de vita facut la gratar, putin in sange si cu un pahar de vin rosu alaturi, insa am descoperit de curand ca pot exista si mancaruri din carne de vita mai putin sofisticate care pot fi foarte gustoase.
Totul a pornit de la varza murata pe care ma chinui sa o consum in perioada asta cu iz de primavara. Ma tot gandeam ce sa gatesc cu ea ca e pacat sa se strice, este asa de buna :). Si tot citind ca este o foarte buna garnitura daca o pregatesti trasa la tigaie, am plecat sa cumpar o carne buna de vita sa fac o fiptura pe gustul meu, la care sa mearga si garnitura. Aveam de rezerva niste carnaciori de la Craciun facuti de ai mei, pusi bine la congelator , in caz ca nu gaseam ce trebuie la magazin. Dupa ceva cautari in care muschiul de vita era de negasit, iar intre snitel si gulas nu prea aveam ce sa aleg, mi-a atras atentia un rasol care arata intr-un mare fel :). Mai ca iti venea sa il faci pe gratar la cat de bine arata. Norocca nu am ramas la ideea cu gratarul ca probabil si astazi as fi rontait la el :)
Ce altceva decat o friptura facuta la foc mic si gatita cateva ore bune langa niste legume s-ar fi potrivit mai bine cu varza murata trasa in tigaie cu unt si putea fi o optiune mai buna decat carnatii de casa la gratar?
Asa ca am desfacut o sticla de vin rosu, am pus un pahar, am inceput sa folosesc din el la friptura, iar restul e deja poezie.... :)
Mic-dejun Teleormaneano-Ardelenesc
Nu stiu ce ati mancat voi iarna la tara insa la noi in zona Teleorman se mancau mancaruri grele. Si incepeai de dimineata cu o mancare sanatoasa, sa iti mearga bine toata ziua.
Pai cum sa muncesti cu spor o zi intreaga daca nu o incepi cu o mancare consistenta si bineinteles cu o tuica? :)
Cea mai buna mancare pe care ne-o pregatea bunica dimineata la tara era oua scrob cu jumeri. Si daca langa mai era si o slanina la usturoi, iar painea doar scoasa din cuptor, atunci clar nu iti mai trebuia nimic altceva :) . Jumerile tinute in untura sa se pastreze, sunt numa' bune de pus la orice, dar mai ales la oua.Mancare grea , pentru o zi de iarna geroasa.
Asa ca, o data cu zapada ce ne-a vizitat, mi s-a facut o pofta de un mic dejun ca la tara. Si am mai auzit prin jur ca nu numai la noi in zona se manca mic dejun cu jumeri. Asa ca am combinat micul dejun de la mine din zona cu cel din Ardeal, ca pe vremea aceea nu prea se facea slanina afumata iar untura nu se manca pe paine :). Pai sa stiti ca untura de la jumeri e buna si pe paine, cu putina ceapa si boia, iar slanina afumata merge perfect cu ceapa rosie sparta in palme si presarata cu sare grunjoasa.
Un deliciu de mic-dejun ca sa ajunga toata ziua . Nu cred ca voi mai manca prea curand ceva asa gustos ...
