POVESTI BUNE FARA CEVA DE BAUT LA INDEMANA NU EXISTA
Sursa de inspiratie pentru cum sa te relaxezi, destinzi si de ce nu sa iti produci bauturile proprii. Nu e asa greu ;)
Vitamine nu pastile...
Eu am invatat ca organismul isi ia singur necesarul din natura atunci cand are nevoie, asa ca mai ascult din cand in cand ce zice, ce nevoi are si nu ma bazez pe medicamentele pe care mi le-ar prescrie farmacistii, specialistii nutritionali.
Primavara spre vara e o abundenta de viramine si minerale asa ca in loc sa luam pumni de pastile mai bine mergem prin piata si vedem ce fructe si legume sunt din abundenta si ne facem plinul.
Vitamine C este foarte importanta, asa ca eu imi fac plinul pentru tot anul din catina, coacaze si alte fructe din padure. nu sunt prea bune la gust, dar combinate cu miere sau mere pot fi niste pastile bune pentru imunitate.
Poza mi-a iesit, dar sa stiti ca si sucul de catina cu mere si miere a iesit foarte bun...
Am incercat si din cirese...
Dintotdeauna mi-am dorit sa am in curte un cires in care sa ma urc sa culeg ciresele la timpul lor, iar anul asta visul a fost implinit. Si daca tot a fost bogatie, am zis sa incerc si lichiorul de cirese sa vad daca e mai bun decat cel de visine.
Nu stiu daca am mai scris asta, dar in copilarie nu am avut pomi fructiferi in curte, bunicii avand gradina cu legume pentru care orice umbra de copac afecta productivitatea ;) Gradina era sursa de venit si hrana si nu isi permiteau sa nu optimizeze productia. Era greu pe timpul acela, cand bani nu prea erau si trebuia sa te gospodaresti cat mai chibzuit. De aici si gustul special al legumelor de altadata, pentru ca toate erau din gradina casei. Grele vremuri, dar frumoase, cu bunici si parinti de apreciat pentru eforturile pe care le-au facut.
In ultimii ani, au inceput sa apara si pomii fructiferi prin gradina: prunii de la matusa, "tanti Nuti", caisul care intre timp se cam usuca, pere, piersici, gutui, un visin si nu in ultimul rand ciresul din centrul gradinii de care tati are grija in mod special, sa vina nepotii sa se urce in copac, ca au si bunicii visurile lor, care usor-usor incep sa se indeplineasca si ele.
Bune ciresele, mancate cu pofta, direct din pom, insa lichiorul nu s-a ridicat la gustul si aroma celui de visine. Poate putin cam dulce si nearomat, insa ciresele ramase dupa scurgerea alcoolului… foarte bune :). In poza arata bine, insa tot lichiorul de visine ramane favoritul.
Dar sunt convins ca anul viitor gasim si alte licori bune de facut din cirese, ca la ce grija are taica-meu de pom sigur va fi bogatie de roade...
Cafeaua de la tara...
Iarna diminetile sunt tare geroase si greu te urnesti din casa unde e cald si bine. Mai ales la tara, cand ai treaba de facut si frigul iti intra in oase.
Cand pleci la birou, te urci repede in masina iar cum ai ajuns iti faci o cafea si parca esti ca nou.
La tara, mai ales la taiatul porcului, cafeaua de dimineata e… tuica fiarta, cu piper si mult zahar, sa iti puna sangele in miscare si sa ai spor la treaba. Si sa vezi cum uiti de frig :)
Anul asta, tuica fiarta de la taiatul porcului are si o poveste haioasa. Pai dupa ce am carat animalul in curte de la domnul de unde il cumparasem, maica-mea a pus de tuica fiarta pentru cei care ne-au ajutat. Cand am luat o gura cu pofta, tuica acra de zici ca era stricata. Bietilor oameni care ne-au ajutat, nu le-a mai trebuit nimic si au luat-o la fuga spre casa. Ce sa vezi, mama incurcase zaharul cu sarea de lamaie... si a pus, nu gluma :).
Noroc ca tuica aveam destula si am mai facut un rand de “cafea”, pe care l-am savurat asa cum trebuia. Cu niste muraturi... pai ce altceva merge mai bine?
Bautura insangerata
Sunt o persoana foarte curioasa si deschisa la tot felul de gusturi si combinatii de mancaruri si bauturi, dar uite ca a existat o bautura care m-a "bantuit" toata viata si pe care nu am baut-o niciodata... pana astazi :)
Pai a venit momentul, daca tot povestesc despre bauturi iar cand povestesc eu incerc sa pun in practica fix momentele acelea care imi vin in cap si la care ma reconectez prin gust si arome.
La bautura asta nu m-am putut abtine sa nu ii citesc putin si istoria, ca e o bautura foarte veche. De fapt este un cocktail atat de vechi ca a avut o evolutie foarte faina de la simplitate pana la nebunia aromelor...
Revenind la povestea personala cu aceasta bautura, tatal meu cand comanda bautira in oras sau cand povestea de bauturi interesanta, Bloody Marry imi parea ca este bautura preferata a tineretii. Ori era la moda, ori era prea buna, ori era prea ieftina de o bea toata lumea si se bucura de ea maxim...
Asa ca, am incercat-o si eu pentru prima oara, atat reteta clasica, pe care o bea si tatal meu (eu am inlocuit vodka cu tuica invechita din boasca de Othello), cat si pe cea moderna, cu sos Tabasco, sos Worcestershire, zahar brun, cimbru sare si piper... Usturoi nu am pus, cu toate ca unele retete contineau si asta... cum imi zicea cineva caruia i-am povestit, zici ca e marinata de carne :)))
Dar a fost un cocktail foarte bun, interesant, mai ales ca a fost facut cu suc de rosii facut de maica-mea...
Spritz de vara...
Vara asta pare ca eu una foarte, foarte calduroasa asa ca hidratarea este esentiala :). Si cum berea face burta, spritzul de vara e o alternativa excelenta. Si daca este facut cu sifon, atunci e unul adevarat care chiar tine de sete.
Am gasit intr-un final sifon in Bucuresti, dupa lungi cautari. Pai taica-meu venea cu el de acasa, asa ca m-am gandit sa il scutesc de asta si sa il tratez cu un spritz de Bucuresti :). Unde? bineinteles in piata la Obor, unde gasesti de toate pentru toti. Elegant, la schimb, cu apa filtrata de la o afacere mica demna de a fi incurajata ( www.fabricadesifoane.ro ). Sifonul din poza e functional, insa fifonarie sa il umple inca nu am gasit.
Sa vedeti apoi ce gust are spritzul cu sifon, de nu iti mai vine sa cumperi apa minerala. Si cu ocazia asta mi-am adus aminte de multe povesti si mancaruri care merg perfect cu spritzul... Ardeiul umplut a fost prima mancare savurata cu un spritz rece, insa, pentru betivii de cursa lunga prin restaurante cu lautari si baterii de vin (care nu inseamna o sticla de vin ci un kit pentru spritz - vin, sifon si gheata) , maduvioarele merg excelent cu spritzul... abia astept sa gasesc pe la macelarii (cam greu se gasesc, dar nu ma las) si sa pregatesc si eu ;)
Bautura cu figuri...
Am tot auzit de bautura asta prin filme insa nu credeam ca voi face asa ceva in casa :). Nu de alta insa mi s-a parut bautura de fitze englezesti si nu se prea incadreaza in peisajul povestilor cu bauturi de pe site.
Insa ce sa vezi, acum vreo luna m-am trezit in frigider cu 60 de oua primite de la o ruda de la tara, proaspete, de casa si foarte frumoase. Au fost folosite la omplete, crema de zahar ars, pandispan, insa tot mai erau vreo 40 prin frigider dupa o saptamana.
Asa ca, uita-te Cristi pe net de preparate cu oua, nu care cumva sa se strice bunatate de provizii bio, trio, mio. Si mi-am luat inima in dinti cand am vazut ca lichiorul de oua e relativ usor de facut.
A iesit foarte gustos, o bautura fina, ca un desert... insa multa lume a refuzat-o gandindu-se ca se balaceste salmonela prin bautura asta de fitze. :)
Am reusit totusi sa conving cateva persoane si tare incantate au fost de gust si de txtura.
O sa mai fac, in pofida criticilor si a nesustinatorilor bauturii asteia cu risc de salmonela... eu totusi cred ca alcoolul acela de 96 de grade si blenduitul la viteza mare a facut praf orice urma de salmonela din bautura :)
Ceaiul copilariei...
Nu am mai vazut asa inceput de vara ploios si friguros ca anul acesta. Insa, intr-o seara cand alergam prin cartier, mi-am dat seama cat de fain este seara pe racoare dupa o ploaie de vara.
Proaspat recuperat dupa COVID cu o buna parte din gusturi si mirosuri (nu toate, insa am rabdare si le andrezez pana revin complet) am simtit mirosul de flori de tei cum nu l-am mai simtit niciodata. O aroma atat de curata si puternica incat nu imi mai venea sa alerg ci sa stau asa sa adulmec precum un caine.
Din copilarie am avut o slabiciune pentru ceaiul de tei, cu toate ca parintii (mai ales mamele) nu prea il dateau baietilor ca aveau grija sa nu care cumva sa li se strice jucaria la tinerete :). Beam noi ceai de musetel mai tot timpul, insa preferatul meu a fost dintotdeauna cel de tei, cu biscuiti populari sau paine cu unt si cu gem...
Eu astazi l-am facut mai pentru seara, dupa o repriza de alergat sa dorm linistit si sa nu astept foarte mult pana cand se raceste. Asa ca am trantit in el cateva cuburi de gheata si a iesit ceva delicios... Merge sa trantesti si o tuica, sa dormi linistit toata noaptea :).
Suc de urzica...
In fiecare primavara imi place foarte mult sa pregatesc urzici, asa ca primele weekenduri cand apar in piata cumpar cateva sacosele si le pregatesc. doar eu mananc momentan, ca inca nu am reusit sa o conving pe Thea sa manance, dar poate pe viitor o sa aprecieze sanatatea si gustul atipic dar deosebit.
Asa ca, dupa ce gatesc urzicile, ramane zeama in care au fiert, zeama care se folosea intens pe vremea cand eram eu copil. Pai cine nu a avut sampon de urzica atunci cand era mic, sau cine nu s-a spalat macar o data pe cap cu zeama de urzica sa nu ii cada parul, ca recomandare de la bunica? :)
am tot incercat sa o beau dupa, insa gustul nu este unul prea usor de digerat. Si mi se tot strica iar eu nu reuseam sa folosesc la nimic acest suc foarte sanatos, bun pentru anemie si revigorare.
Asa ca, acum am incercat o noua combinatie de ingrediente sa vedem daca se poate bea mai usor. Am facut un ceai de ghimbir proaspat, am scos siropul de artar de la naftalina si am facut un suc e urzica foaarte gustos. Poate, poate la un moment dat Thea va gusta acest suc in loc de Cola. :)
As fi vurt sa pun si niste lichior de menta, insa asta poate data viitoare...
Medicament post COVID...
Fie ca este iarna devreme (Noiembrie / Decemrie), fie ca iarna e pe sfarsit (Februarie/Martie), merge un vin fiert cu anason, cuisoare, piper si scortisoara, sa iti desfunde caile respiratorii si sa te incalzeasca.
La mine a mers chiar si dupa tusea post COVID care pare ca astazi m-a lasat dupa o cana generoasa de vin fierbinte... e drept ca eu nu am pus si scortisoara, dar mi-a suflat o pasarica faptul ca daca pui scortisoara ii da o aroma deosebita ...
Spre deosebire de tuica fiarta, care va avea si ea locul ei special in aceasta categire de povesti cu si despre bauturi, Vinul Fiert imi da o senzatie de relaxare, liniste, poate un semineu din care se aud trosnind lemnele in timp ce ard ........ punctele astea de suspensie tin locul unor alte fraze pe care nu le pot scrie in detaliu aici...... ca apoi sa adormi cat ai clipi si sa nu te mai trezesti pana dimineata tarziu...
Cel mai mult vin fiert l-am baut cand eram in camin. Pai in fiecare seara ne incalzeam cu vin fiert, pentru ca nu prea aveam caldura, puncte-puncte la fel, iar bani pentru iesit in oras nici atat :). Ce vremuri. fierbeam cate doi litri si dormeam bustean.
Eu azi l-am baut la pranz, iar dupa el nici nu am dormit nici punctele de suspensie :). Dar mi-a eliberat caile respiratorii covidate si mi-a dat energie sa scriu cateva povesti ...
Bauturi de final de Iulie...
Iulie este luna in care fructele coapte iti aduc savorile copilariei, gustul acela pe care il tot cauti in piete si il gasesti din ce in ce mai rar... si cand il gasesti, mirosi, gusti si parca timpul se intoarce in copilarie , exact in momentele in care gustai cu pofta de copil...
Fiecare copil care a copilarit la bloc are povesti despre furatul de fructe de prin vecini, de la vreo curte sau cutreierand prin oras in cautarea acelor fructe proaspete de sezon...
Cea mai mare cautare o aveau ciresele :). Pai de cate ori un era sa ne prinda in copac mancand cirese proprietarul copacului. Nu luam cu traista dupa noi, ci doar ne umpleam buzunarele si mancam acolo in copac cu pofta aceea nebuna... apoi erau piersicile... acele piersici mici si aromate pe care abia le gaseai :). Si nu in ultimul rand, erau caisele. Ce mai umblam dupa ele prin oras si imprejurimi. Gustoase si aromate ore in sir urmaream copacii cunoscuti sa prindem cateva coapte inainte de a fi culese de proprietari :) :)
Capsune nu prea erau pe vremea noastra iar de visine nici nu mai zic... cred ca erau, insa gustul lor acrisor nu ne stimula atat de tare sa mergem dupa ele :).
Si uite ca acum le caut in fiecare vara, nu doar pentru a le manca, ci pentru a face lichior din ele... pai dupa multe incercari, acestea doua au ramas favoritele: lichior de capsune cu menta si lichior de visine... de data asta cu zahar , pastrand reteta clasica...
Cu greu le mai gasesc coapte cum trebuie, pentru ca pentru piata le culeg mai putin coapte sa nu se strice ... dar pare ca anul asta am avut mai mult noroc , asa ca au iesit foarte gustoase...
Bauturi din copilaria altora
Iunie este luna gemurilor, a dulceturilor si a licorilor care se aseaza frumos in camara pentru iarna. Sunt atatea tipuri si feluri incat nici nu stii ce sa faci mai repede.
Singura licoare de vara pe care o pot bea si copiii este socata. Pai restul sunt mai mult cu alcool :). Cu cine vorbesc de bauturi din copilarie, nu e unul sa nu imi zica de socata :). Era bautura pe care o facea bunica special pentru nepoti si bineinteles si pentru ea. Pai pe caldurile din vara, ce poate fi mai bun decat sa scoti o sticla de socata de la congelator si sa o bei rece? Hmmm...
Numai la mine in zona nu prea se face si in afara de ceai de musetel si tei, de alte bauturi nu prea imi aduc aminte. Poate ca neavand alcool si cam mult zahar nu prea era de interes :P
Am incercat doua retete sa vad care este mai buna: 1) Clasica, fermentata si 2) infuzie fiarta pe foc (ceai de soc:) ). Ghiciti care a fost mai buna... pai normal ca socata clasica, cu parfumul atat de frumos si gust racoritor...
Licoare DeMenta
Am cumparat la un moment dat un ghiveci mic de menta pentru a pune pe capsunele proaspete, asa cum imi place foarte mult sa le mananc pentru ca le da o aroma speciala.
Nefolosind toata menta, am zis sa plantez in curte o tulpina sa se pastreze mai bine. Si ce sa vezi, dupa un an crescuse atat de mult incat nu stiam ce sa mai fac cu ea :).
Pana anul asta, cand mi-a venit o ideea acestei licori speciale, pe care cautand-o pe net am auzit numai lucruri frumoase spuse despre ea.
Si m-am apucat sa testez o reteta luata la intamplare de pe intenet, fara prea mari sperante insa nedorind sa arunc bunatate de menta crescuta cu simtul raspunderii :).
Am uitat sa va zic ca menta e de doua feluri: 1) menta si 2) izma. Pai menta e aceea pe care o gasiti in bauturile de la restaurante si baruri, izma este cea pe care o gasiti pe langa balti si lacuri.
Eu am plantat ambele tipuri si se simte diferenta dintre ele.
Licoarea DeMenta a iesit foarte faina, mai ales ca am indulcit-o cu miere si pe langa ca-i buna, mai e si sanatoasa :P.
Asa ca, am mai adaugat pe lista de bauturi preferate si aceast lichior pe care il voi tot produce de acum inainte... enjoy...
Un toping special
Cred ca am mai scris undeva pe site de povestea lichiorului de struguri (bineinteles Othello) dar o mai spun o data pe scurt, mai ales ca acum chiar i-am gasit un mod special de a fi savurat.
Eram la cules in 2018 cu rubedeniile si stand de vorba am descoperit ca vecina facuse un lichior de struguri si il lauda atat de tare ca am stat cu gandul la el pana seara dupa cules cand l-am gustat. Gustul de de Othello era atat de pronuntat ca mi-am facut si eu in acel an.
Cum sunt un mare bautor de cafea, iar cafeaua cu toping este cea mai buna, in dupa-amiaza asta mi s-a facut asa un dor de toping ca m-am pus pe cautat prin casa ceva sa ii aduc o noua savoare... Si uite cum un espresso se poate savura cu un lichior de Othello, dandu-i o savoare deosebta, a unui toping care parca lipsea de la acea cafea...
Arome cubaneze...
Cuba mi-a ramas in minte si in papilele gustative atat prin mancarea delicioasa, dar mai ales prin bauturile cu romul acela autentic pe care doar acolo il gasesti... pai voi cum credeti ca i-a venit inspiratia lui Hemingway?
Asa ca, o data cu aparitia fructelor de padure, am scos de la naftalina sticla de Rom de la mama ei si i-am dat gust de fructe printr-un smoothie veritabil...
Asa relaxare cum am avut astazi si chef de dansat pe melodia lui Olaf din Frozen 1, care isi imagina cum s-ar distra el vara... Asa mi-am mai amintit si eu de plajele, mancarurile, cocktailurile si Buena Vista Social Club... pe ritmurile lui Olaf, bineinteles :)
Bineinteles ca nu am dansat singur pe melodia lui Olaf. Theei i-a placut foarte mult atmosfera din Cuba :)
Am tot evitat sa fac clasica visinata insa pana la urma nu am rezistat :). Si pare ca am facut bine ca pana la urma am incercat. Bauturile clasice raman cele mai gustoase.
Un pic acrisor si totusi dulce, lichiorul de visine are o savoare aparte. Si din visinele ramase poti face tarta de visine mai tarziu :).... Hmmmm, abia astept
Peste tot pe unde ne duceam in vizita cand eram copii, visinata era deliciul doamnelor. Cam toata lumea avea, mai putin noi pt ca pare ca nu ne placeau bauturile dulci :P. Unii aveau si lichior de cafea ... destul de putini otusi ... soacra mea are cea mai buna reteta si poate o sa o incerc si eu o data anul asta ;).
Si cu aceasta ultima dulcegarie inchei anul 2018 exact cum mi-am propus: doua bauturi pe care sa le fac o data la doi ani (Lichior de Visine si Lichior de Capsune cu Menta) , sa aiba timp sa se invecheasca. Anul viitor Lichiorul de Afine si cel de Zmeura.
Lichior de visine, aka VISINATA - Iulie 2018
Am fost profund impresionat acum cativa ani cand am baut pentru prima data rachiu de capsune. O aroma placuta combinata cu taria potrivita a alcoolului, care nu are nici o legatura cu ce alte rachiuri ati mai baut pana acum.
Asa ca, mi-a ramas in gand ca voi face si eu o data.
Si cum tata socru avea un alambic de pe timpul lui Ceausescu cand iti faceai singur la aragaz din ce gaseai pe langa casa, mi l-a lasat mostenire sa aiba un cuvant de spus si generatia mea la capitulul rachiu.
Am testat alambicul pe rachiul meu de capsune... o delicatesa de 54 de grade, mai ales ca ziua in care l-am facut ne-am adus aminte de povesti de la cazanul din sat, in ziua aceea a venit si preotul sa ii faca primul botez lui Thea si am povestit si cu el amintiri de la cazanul lui... cam fiecare isi aduce aminte de un miros de cazan, cu bunica sau bunicul si povesti care iti lasa un nod in gat si amintiri placute...
Cam despre aceste amintiri este vorba in Vinul Costica si Puntea pe care o face el intre generatiile Magargiu si nu numai ;).... si transmiterea lor din generatie in generatie
Lichiorul de capsune l-am incercat si anul trecut insa nu a iesit pt ca am pus miere si rachiu slab. Anul acesta l-am facut dupa reteta clasica, la care am adaugat si eu amprenta mea :) ... am adaugat menta pentru a ii da o aroma placuta... mie imi place sa mananc capsune pe pat de menta, sunt delicioase...
In Iulie am incercat si cu aroma de menta... initial am pus frunzele direct, crezand ca dau aroma... insa nu s-a intamplat si am fost nevoit sa dau prin blender si sa strecor infuzia pentru a extrage aroma... si a iesit cu un gust placut de menta proaspata... acum sa vedem ce zic cei care o vor gusta. Chiar e buna? :)
Rachiu si Lichior de Capsune - Iunie 2018
Tuica imbatranita (de prune, din vin sau din prastina) - 2016
Se zice ca tuica invechita in butoi se roade , prinde culoare si gust de lemn... Suna atat de bine incat nu am putut rezista sa nu pun si eu.
In 2016 am pus la invechit prima tuica... cand am servit in primul an, gustul nu a fost prea apreciat... doar eu incercam sa o scot cu povestea, cu butoiasul pe care l-am luat din obor de la un precupet care mi-a zis ca se invecheste mai bine in stejar decat in dud...
Dupa doi ani, in timp ce pitroceam vinul in Iulie si il tot degustam, ii zic lui tata socru sa incercam si tuica invechita, ca poate si-a mai schimbat gustul ... si, surpriza, pana si cei care au criticat-o cu un an in urma au inceput sa o ceara la masa :)... poza este exact paharul pe care l-am degustat, cu emotii si speranta ca povestile auzite nu sunt doar simple povesti ....
Am mai degustat si vin de la taica-meu invechit din 2016... si pare ca mi-a iesit un otet balsamic traditional :))... acum pe bune, o sa il mai tin jumatate de an si o sa il trag in sticla cu eticheta de otet balsamic :)... sa vedem si prima salata cu dressing pur traditional ...
Si acum m-am motivat sa pun la invechit urmatorul butoias de tuica din vin, facut de taica-meu special pentru astfel de momente, cand se arata ca povestile din batrani devin realitate ....
Mi-am propus sa fac si cateva bauturi dulci, pe gustul doamnelor insa putin schimbate fata de reteta traditionala: am inlocuit zaharul cu miere.
Gustu-I bun, dar ii cam ia din tarie... asa ca eu zic ca merita incercat, asa pentru delectare si sa nu te duca prea departe :)
Am mai incercat si altele dar nu au iesit pe gustul meu: Murata, Melonata, vin de smochine
Afinata de albine
Iunie 2017
Zmeurata de albine
Iunie 2017
